Infinitatea Universului. Fratele geamăn al Soarelui

0:00 Intro 0:46 Sursa tuturor forme de energie. Numarul Wolf 2:15 Evenimentul Carrington 3:50 Erupțiile solare: ce sunt și cum afectează acestea Terra? 5:12 Catalogul de planete locuibile. Arderea pe rug a lui Giordano Bruno 6:19 M82 X-2 7:25 J043947 8:17 Alpha Orionis 8:58 Rigel 9:19 Trappist-1 Inspirație: Giordano Bruno «Cine spune că neantul, vidul, eterul este infinit, nu îi atribuie nici greutate, nici uşurinţă, nici mişcare, nici sus, nici jos, nici mijloc; iar dacă cineva presupune că într-un asemenea spaţiu există un număr infinit de corpuri, cel al Pământului nostru, dar şi corpurile altor pământuri ca acesta, corpul acestui Soare, dar şi corpurile altor sori, consideră că toate îşi urmează propriul circuit înăuntrul acestui spaţiu infinit, unde fiecare se mişcă în spaţiul său finit şi determinat sau în jurul propriului centru. Astfel noi care suntem pe Pământ, spunem că Pământul se află în centru, şi toţi filozofii moderni sau vechi, de orice orientare ar fi, vor spune că el se află în centru, fără a se abate de la propriile lor principii; aşa cum noi spunem despre orizontul cel mai îndepărtat al regiunii eterice că ne stă împrejur şi că se termină cu acel cerc echidistant faţă de noi care am sta parcă în centru. Întocmai la fel cei ce stau pe Lună consideră că în jurul lor se află Pământul, Soarele şi atâţia alţi aştri care par să se găsească între centrul şi extremitatea razelor propriului orizont. Iată de ce Pământul nu este centru mai mult decât orice alt corp de pe lume; iar în aceeaşi măsură în care Pământul are anumite repere în alţi aştri, el, la rândul lui, este reper al unui alt punct din eter şi din spaţiul lumii; şi la fel se petrece cu toate celelalte corpuri, care sunt cu toatele, în diferite privinţe, atât centre cât şi puncte pe circumferinţă, poluri, zenituri şi alte asemenea. Aşadar, Pământul se află în centrul Universului nu în mod absolut, ci doar în ceea ce ne priveşte pe noi.» - «Pricina este că noi vedem sorii, care sunt corpurile cele mai mari, chiar uriaşe. Dar nu vedem pământurile, care fiind mult mai mici, sunt invizibile; şi, la fel, nu e contrar raţiunii să existe şi alte pământuri care se învârtesc chiar în jurul Soarelui nostru, şi care nu ni se arată nouă fie pentru că se află prea departe, fie pentru că sunt prea mici, fie pentru că nu au o mare suprafaţă de apă ori, dacă o au, aceasta nu e întoarsă spre noi şi opusă Soarelui aşa încât, precum o oglindă de cristal, să reflecte razele şi să devină vizibilă. De aceea nu e nici un miracol, nici un lucru contra naturii, dacă deseori vedem Soarele total eclipsat, fără ca între el şi vederea noastră să se fi interpus Luna. În afară de asta, lumini vizibile pot fi şi nenumăratele lumini de apă (adică pământuri care au suprafeţe de apă) şi care se rotesc în jurul Soarelui; dar deplasarea lor pe orbită nu poate fi percepută din cauza distanţei prea mari. Iată de ce, în acea mişcare înceată a aştrilor pe care noi îi percepem deasupra sau dincolo de Saturn, nu se vede vreo diferenţă între mişcările unora şi mişcările altora, şi cu atât mai puţin o mişcare regulată a tuturora în jurul unui centru, fie că în acest centru noi am pune Pământul, fie că am pune Soarele.» - ____ Surse: ărul_Wolf ă_din_1859 ție_solară ://#IUW0III (galaxie) ____ Credite: - Ridddle - NASA, The Astrophysical Journal, ESO - - Discovery, Live Science, National Geographic - Secretele lui Lovendal, Historia ____ Muzică: #astrobiologie #nustar #ulx #ecuatialuidrake #pluralismcosmic #marterra #soho #nustar #betelgeuse #hubble #trappist1 #voyager #rigel #evenimentulcarrington #astronomie
Back to Top